Becurile ‘ecologice’ au in general calitatea de a consuma mai putina energie, sau de a avea o viata mai lunga de functionare. Pana acum habar nu aveam ca pot fi si obiecte decorative, sau ‘chestii’ care sa dea un anumit ‘ceva’ unei lampi (ceva a se citi ‘je ne sais quoi’). E vorba despre Hulgers, un fabricant de becuri englez, care a realizat ca becul are datoria de a nu fi doar un obiect banal, de iluminat.
Interesant…
Am vorbit acum ceva timp despre tehnologia de afisare e-ink (cerneala digitala) cand vorbeam de ceasul asta. Pe scurt, e vorba de o metoda de afisare care consuma foarte putina energie si nu are nevoie de spatii foarte mari pentru ecran.
Tot Seiko, in colaborare cu Epson, a dezvoltat un nou ecran pe baza e-ink, de data aceasta, cu un ecran de o rezolutie mai mare, apropiata de o pagina A4 (1600×1200, pe un ecran de 17 cm in diagonala. Grosimea, foarte mica dupa cum spuneam, nu depaseste 3 mm, asta inseamna ca avem de a face cu o ‘chestie’ de talia unei hartii, numai ca este din alta era.
Si un lucru si mai dragut, energia este furnizata de o amarata de baterie ‘pastila’, asemenea acelora de la ceasuri. Iar in ceea ce priveste sincronizare, nu stiu cum se face, dar minunea are si un usb. Grozav.
E clar ca in curand ziarul o sa fie citit pe placute d’astea.
Destul de ecologic!
Chestia aproape diabolică şi aiuritoare din poză este chiar un autobuz. Ei bine, nu unul cu aparate portocalii şi butucănoase înăuntru şi care se comportă ca un cuptor vara (ratb ftw!), ci unul care s-ar dori a intra în circulaţie în Canada, la Vancouver, în 2010, cu ocazia Jocurilor Olimpice.
Ce are special? Este inovator - funcţionează cu hidrogen, celule de hidrogen şi este al naibi de ecologic. Unul va costa 8,76 milioane de euro (de 4 ori mai mult decât ar costa varianta diesel). Una peste alta, cele 20 de autobuze care vor fi cumpărate vor forma cel mai mare parc auto de mijloace de transport în comun ecologice. Interesant…
Prezentam mai demult o ştire. La vremea respectivă eram încântat de idee, iar acum sunt chiar mai încântat decât eram atunci. Velib’, proiectul Primăriei Parisului în colaborare cu firma JCdecaux, a îregistrat un număr de 5500 de închirieri de când bornele au fost deschise oficial, acum 5 zile. Scopul principal este deplasarea dintr-un punct într-altul al oraşului - implicit de la o bornă la alta. Abonamentul pe un an este 29€, iar primele 30 de minute de la luarea bicicletei de la borne sunt gratuite, iar borne se găsesc la cam 300 de şetrii una faţă de alta, cu circa 20 de biciclete. Şi e foarte nostim căci destul de des trec şi văd că mai rămân doar câte 3 biciclete, în timp ce printre străduţe mulţi aleargă cu Velib-urile. E în zadar să spun că o astfel de realizare este mai mult decât utilă din foarte multe puncte de vedere: Prietenos mediului, prietenos sănătăţii, prietenos traficului. În plus e cât se poate de practic - să mergi la serviciu fără să mai fi prins în trafic, fără să mai aştepţi autobuzul şi aşa plin şi, dece nu, fără să mai ai grija bicicletei care e parcată înapoi într-o bornă.
Concluzia mea, vreau şi eu! ţi sper că voi avea de mâine 
Sunt unii care deşi tind să pară obsedaţi de problema încălzirii globale, au perfectă dreptate atunci când îşi fac griji şi nu stau cu mâinile în şold.
Propunerea vine din partea unor studenţi care au mai găsit o sursă din care se poate produce energie electrică. E adevărat, nu în cantităţi suficiente pentru a renunţa la vechile centrale. Proiectul propune instalarea unor turbine, deasupra autostrăzilor. Curentul făcut de maşini, ar mişca paletele şi ar produce implicit energie electrică, cam 9,600 kWh pe an.
Proiect drăguţ, atâta timp cât instalarea lor nu va costa o avere.
