Avem o problemă esenţială în ceea ce priveşte muzica electronică în România. M-am convins şi sunt pornit. România de abia se poate lăuda cu o industrie muzicală-iar în ceea ce priveşte clubbingul, bucureştenii cel puţin, au gusturi întipărite, idioate şi netratate. Dj-ul român este de prea puţine ori producător, iar dacă este, sigur produce un minimal de multe ori prost. Minimalul în sine, cu muzicalitatea şi ritmicitatea lui (îl voi numi chiar ‘de calitate’ uneori), ar fi nimic în România fără freze şi ţinute adecvate, alături de atitudini specifice. Minimalistul, ţine să devină un animal de oraş la fel de prost ca manelistul. Aşa se numeşte, se consideră el, “minimalist” iar când vine vorba de muzică este pur şi simplu degeaba-de neîntrecut însă când vine vorba de look specific, tip ‘uniforma’.

Nu prea am electro în bucureşti, iar muzica house a devenit de mult “hauz”. Frapant este că nu se lasă locul altor genuri, nici măcar o petrecere tecktonik organizată în Kristal nu s-a lăsat fără minimaluri şi fără “struţi”. Asta a fost un lucru la care nu mă aşteptăm căci la început atmosfera se anunţa foarte bună. În final, tot minimalul a tronat-şi uite aşa o stagnare, în propriul suc a clubbingului românesc.

Desigur, nu totul e în alb şi negru cum ar părea. În schimb există accest exces.